Via Domnului

De astăzi, Universu-i podgorie

Cu gard, cu teasc, și paza pusă-n ea;

E via Tatălui gândită din vecie,

E via ce-a sădit-o dreapta Sa.

În toamnă, via rodul își arată!

Se văd bobițe mari, urzite pe ciorchin,

Stăpânul viei va sosi îndată,

Să le zdrobească, trecându-le prin lin.

 

Stăpânul viei e bun și nemitarnic:

Întâi va răsplăti pe muncitori,

Că nimănui El nu este datornic,

Plătește tuturor prin slujitori.

 

Iisus se pregătește pentru cruce,

El simte mistagogic slava ei.

Un înger sfânt potirul îl aduce,

Să pună-ntr-însul vinul dragostei.

 

În podgorie Tatăl a sădit

Un pom frumos și roditor.

Pe El viticultorii-au răstignit

Pe Fiul Tatălui, moștenitor.

 

Și astăzi via Tatălui dă rod

Și va rodi până-n sfârșit de veac,

Cel răstignit pe timpul lui Irod

Dă viață celor ce hristoși se fac.

 

* Meditaţie lirică la Duminica a XIII-a după Rusalii (Pilda lucrătorilor răi)